children

Kids are hilarious humans

Eu către Filip: – Ce vrei, Filip? Vrei în brațe? (notă de subsol, Filip are ca activitate preferată statul în brațe).

Matei (3 ani și 9 luni): -….Ce surpriză!

Ta-daaa! Matei a învățat ironia!

Ceea ce m-a dus un pic cu gândul la cum nu eram fană copii înainte să fiu mamă. Ba chiar eram destul de stingheră în preajma lor, deși pe unii îmi plăcea să îi urmăresc de la distanță. Dar îmi aduc aminte că mă uitam peste filmarea cu party-ul de nuntă, unde erau foarte mulți copii în preajma cărora eram foarte stângace. Zero mom skills. Nu știu care e fascinația copiilor pentru mireasă, poate pentru că e fata aia în rochie de prințesă, dar țin minte că îi găseam mai incomozi ca pantofii cu toc.

Pe urmă când am devenit mamă – boom! It hit me! Dincolo de plânsete și nopți nedormite, muci, febră și caca, copiii sunt cea mai mare sursă de amuzament.

Așa că am făcut o listă cu primele 10 lucruri care mi-au venit în minte, listă pe care vă invit să o compleți cu experiențele proprii.

 

  1. Sunt singurii oameni haioși fără dinți în gură.

 

  1. Sunt singurii oameni pentru care răscolești magazinele si internetul în căutarea cadoului perfect, iar când vine momentul… ei vor să se joace cu cutia.

 

  1. Sunt singurii oameni DE PE PLANETĂ care te cheamă să îți arate ce au făcut pe budă. “-Paaaai, vino să vezi ce caca mare am făcut.” Merg atât de departe, încât găsesc și grade de comparație: “E maaaare maaaare – ca tati”.  Uneori cheamă și musafirii să asiste la acest miracol de Crăciun: “-Teeeeoooo, vino și tu să vezi!”

 

  1. Sunt singurii care își doresc job-uri prost plătite – gunoier, polițist, etc. Pentru ei, banii sunt doar hârtii, monedele – în schimb – sub supravegherea unui adult desigur, pot fi subiect de amuzament: “Uite, Paii, plouă cu bani.” … de-ar fi atât de simplu!

 

  1. Singurii care atunci când se joacă de-a “v-ați ascunselea” și se ascund după o ușă, iar tu bați la repectiva ușă, îți răspund senini: “Nu e nimeni aiiiici”. Li se pare un gig atât de bun, încât se ascund în același loc aproape de fiecare dată și comentează “Eu m-am ascuns fooooarte bine, tu nu m-ai găsit ușor.”

 

  1. Pot să spună lucruri incomode, cu o sinceritate și o inocență dezarmantă: “Denisa, de ce mașina ta este veche și urâtă?” / “Tati, vreau să stau cu capul pe burtica ta moale.”

 

  1. Singurii care nu apreciază somnul, ba chiar ar face orice să nu doarmă, în timp ce oamenii mari can’t get enough of it.

 

  1. Sunt singurii care în loc să evite bălțile, se aruncă în ele până la gât.

 

  1. Sunt singurii oameni care nu iau lumea în care trăiesc for granted. So they question everything. “-Paii, de ce soarele nu are mamă?/ De ce taxiurile sunt yellow?/ De ce Pizza (câinele) nu are mâini?/ De ce nu mergem și noi cu racheta pe lună? Eu n-am fost niciodată cu racheta… când mergem?”

 

  1. Sunt singurii care fac lucruri fără un motiv anume sau un scop bine definit, și cu toate astea sunt cei care ne dau nouă, părinților, un scop extrem de bine definit. Nu știu dacă e umor în asta, dar cu siguranță e ironie.

 

În mod evident avem multe de învățat de la copiii nostri, iar simțul umorului nu e de neglijat. Pentru că – nu știu cum sunteți voi – dar pentru mine, viața fără umor ar fi doar o serie de task-uri still pending. Aștept cu amuzament alte exemple în comments.